Modificări aduse Legii privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat

Legea nr. 25 din 24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial nr. 210 din 28 martie 2017

Am sumarizat în cele ce urmează cele mai importante modificări și completări aduse de Legea nr. 25 din 24 martie 2017 legii privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat (“Legea 51/1995”)

Independența profesiei de avocat

Pentru prima dată, Legea 51/1995 consacră principiul independenței profesiei de avocat sub aspect fiscal: „activitatea desfășurată de avocat în condițiile legii și ale Statutului profesiei de avocat, indiferent de forma și modalitatea de exercitare a profesiei, care generează venituri profesionale, nu poate fi reconsiderată ca activitate dependentă în conformitate cu prevederile din Codul fiscal.”

Curatela specială

Articolul 3 din Legea 51/1995 care reglementează activitățile pe care pe care le poate realiza avocatul se completează cu o nouă activitate, respectiv “activități de curatelă specială potrivit legii și Statutului profesiei de avocat”.

Modificarea pune în acord articolul 58 din Codul de procedură civilă, care reglementează curatela specială, cu cele ale Legii 51/1995. Avocatul poate fi numit curator special și poate fi remunerat pentru desfășurarea activităților specifice acestei calități.

Registrul electronic al actelor întocmite de avocați

Modificarea legislativă nu are caracter de noutate ci mai degrabă de transpunere la nivel de lege a unei obligații deja existente în Statutul profesiei de avocat.

Astfel, actele întocmite potrivit art. 3 (1) lit. c) și d) din Legea 51/1995, cu excluderea actelor întocmite pentru asistare și reprezentare, (i) trebuie păstrate de avocat în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor, (ii) în 3 zile de la întocmire trebuie înregistrate în Registrul electronic al actelor întocmite de avocați potrivit alin. (1) lit. c) și d), conform procedurii prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R., sub sancțiunea inopozabilității față de terți.

Registrului electronic al evidenței patrimoniului de afectațiune al avocaților

La fel ca și în cazul Registrului electronic al actelor întocmite de avocați, modificarea legislativă preia la nivel de lege prevederi deja existente în Statutul profesiei de avocat.

Astfel, la constituirea formelor de exercitare a profesiei și ulterior, avocații au dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condițiile legii, cu procedura reglementată pentru constituirea Registrului electronic al evidenței patrimoniului de afectațiune al avocaților, în condițiile stabilite de Consiliul U.N.B.R. prin Regulamentul de organizare și funcționare. Înscrierea efectuată în registru are efecte de opozabilitate față de terți, în condițiile prevăzute de lege.

Confidențialitatea comunicărilor dintre avocat și client

Ca expresie a principiului păstrării secretului profesional au fost aduse mai multe modificări Legii 51/1995, printre care:

a) Completarea art. 35 din Legea 51/1995 cu prevederea potrivit căreia: sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri și de la măsura confiscării: (a) înscrisurile care conțin comunicări între avocat și clientul său; (b) înscrisurile care conțin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.

b) Raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activitățile de supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului.

c) Reglementarea unei noi infracțiuni de divulgare a informațiilor confidențiale: divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informații confidențiale din sfera privată a clientului său ori care privește un secret operațional sau comercial care i-a fost încredințat în virtutea aceleiași calități sau de care a putut să ia cunoștință în timpul desfășurării activităților specifice profesiei constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

d) Nu constituie infracțiune fapta avocatului de nedenunțare a unor infracțiuni despre care ia cunoștință în exercitarea profesiei, cu excepția următoarelor infracțiuni: omor, ucidere din culpă sau altă infracțiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; 2. genocid, infracțiuni contra umanității sau infracțiuni de război contra persoanelor; 3. cele prevăzute de art. 32-38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare.  În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârșirea infracțiunii sau consecințele acesteia în alt mod decât denunțarea făptuitorului.

Publicitatea profesională

Orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei este permisă, cu condiția ca aceasta să respecte reglementările profesionale și cele privitoare la independența, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă și să corespundă adevărului.

Statutul profesiei de avocat reglementează detaliat normele aplicabile publicității făcute de avocați sau de formele de exercitare a profesiei de avocat în scopul atragerii clientelei.

Deși noile prevederi reglementează într-o manieră pozitivă publicitatea profesională (“orice … publicitate … este permisă” vs “este interzis avocatului ca…”), în realitate cadrul legal nu se schimbă, restricțiile din Statutul profesiei de avocat continuând să se aplice.

Răspunderea disciplinară

Potrivit noilor prevederi, în toate cazurile, acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data luării la cunoștință, de către consiliul baroului, despre săvârșirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârșirii acesteia.

Anterior, textul de lege prevedea că acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii abaterii.

Sancțiunea disciplinara a amenzii a fost mărita de la amenda de la 50 lei – 500 lei la amendă de la 500 lei – 5.000 lei.